Deutscher Gewerkschaftsbund

Activităţi transnaţionale

München – Ljubljana – Mannheim

Marko Tanasić a fost înainte poliţist. Azi lucrează la Federaţia Sindicatelor Libere din Slovenia. Ca fost poliţist, sindicalistul de azi profită de fosta sa profesie, având des de lucru cu anumite practici ilegale: firme ce fac o afaceri din frauda salarială. La un moment dat, în vara aceasta, pe Marko Tanasić îl sună din Germania un muncitor-constructor din Bosnia-Herţegovina. Muncitorul respectiv îi povesteşte că lucrează cu vreo alţi zece colegi la o firmă slovenă, pe un şantier din apropiere de München şi că au probleme cu cazarea.

Tanasić trimite plângerea lui Dragana Bubulj, o sindicalistă de la „Faire Mobilität” care vorbeşte serbo-croata şi care răspunde de sudul Germaniei. „Dialogul cu noi a fost perfect“, povesteşte Bubulj, „îl cunosc pe Marko din proiectul Fair Posting“. Consiliera a luat apoi legătura cu muncitorii constructori. Firma angajatoare, care suportă cheltuielile de cazare în Germania, nu a plătit chiria. Firma slovenă a încercat să-i explice lui Dragana Bubulj că are probleme cu lichidităţile. Beneficiarul lucrărilor, o mare firmă de construcţii din Bavaria, nu şi-a plătit facturile.

Muncitorii au trebuit să elibereze spaţiul de cazare,  după care au fost obligaţi să doarmă pe şantier. Pe lângă aceasta, s-a aflat că oamenii nu-şi primiseră tot salariul. Dragana Bubulj şi Marko Tanasić au analizat problema şi au hotărât să trimită somaţii de plată pentru salariile neachitate ale muncitorilor, atât pe adresa angajatorului lor din Slovenia, cât şi antreprenorului general din Bavaria.

Acţiunea a avut succes: „După lungi negocieri, antreprenorul general s-a obligat în final să plătească măcar salariul minim net al muncitorilor“, arată Dragana Bubulj. „În construcţii, acesta este de 11,30 euro/oră, iar pentru muncitori specialişti 14,70 euro/oră. Am reuşit să obţinem în total suma de 23.000 de euro.“ Am apelat pentru aceasta la prevederile referitoare la răspunderea obligatorie a antreprenorului general. Conform art. 14 din legea privind detaşarea salariaţilor, antreprenorul general răspunde cu cel puţin salariul minim net al muncitorilor. Antreprenorul general suportă acest risc în cazul în care subcontractorul nu-şi plăteşte muncitorii.

Somaţiile de plată trimise la firma slovenă au fost returnate fără ca plicurile să fie deschise - un tertip frecvent folosit pentru a tergiversa trimiterea în judecată a firmei din cauza fraudei salariale. Marko Tanasić a formulat o astfel de acţiune împotriva firmei din Slovenia. În cursul investigaţiilor, Marko Tanasić a aflat că firma nu plătise nici contribuţiile la asigurările sociale pentru salariaţii detaşaţi: folosind nişte documente falsificate, care se pare că fuseseră semnate de muncitori, patronul sloven i-a înregistrat retroactiv pe bosniaci la instituţiile de asigurări sociale, aceasta fiind o fraudă premeditată în defavoarea muncitorilor, împiedicând astfel luarea în calcul a vechimii în muncă la stabilirea drepturilor pentru asigurarea de şomaj şi pentru asigurările sociale din Slovenia.

Patronul l-a ameninţat atunci pe Tanasić, afirmând că va avea grijă ca sindicalistul să plece din Slovenia, dacă se va mai amesteca în afacerile lui. Marko Tanasić nu s-a lăsat intimidat, ci a depus imediat o altă sesizare. Nu va renunţa, deşi ştie că întreg sistemul e „şubred”. Fiindcă în Slovenia e relativ uşor să-ţi înfiinţezi o firmă, unii exploatează situaţia. Firmele fantomă fac afaceri cu detaşarea personalului, fără a avea resurse şi fără a desfăşura alte activităţi. Clienţii profită de ofertele avantajoase primite de la subcontractorii neserioşi. Faţă de profitul realizabil, riscurile sunt relativ mici, în ciuda răspunderii legale a antreprenorului general, fiindcă fiecare salariat în parte e obligat să-şi revendice separat drepturile salariale încălcate. Fără sprijinul acordat de experţi ca Dragana Bubulj şi Marko Tanasić, majoritatea muncitorilor din construcţii n-ar prea putea să facă acest lucru.

Sofia – Bavaria – Renania de Nord - Westfalia

La centrul de consiliere „Fair Posting” din Sofia s-au prezentat în primăvara anului 2018 12 muncitori-constructori, reclamând că nu li s-au plătit salariile. Neli Botevska şi Velichka Mikova erau exact persoanele potrivite: cei doi consilieri lucrează pentru Confederaţia Sindicatelor Independente din Bulgaria: CITUB.

Oamenii aveau contract de muncă la un patron bulgar, care i-a trimis la lucru în Germania. Bulgarii au lucrat toată vara anului 2017 pe câteva şantiere din landurile Renania de Nord-Westfalia şi Bavaria. Proiectul respectiv, constând în instalarea unei reţele de comunicaţii de bandă largă, fusese câştigat la licitaţia organizată de autorităţile locale de două firme germane mari, din sectorul telecomunicaţiilor. Unul din muncitori povestea că în perioada iunie-august lucrase 600 de ore, pentru care primise un avans de doar 770 leva bulgărești, adică aproximativ 385 euro.

Cele două sindicaliste de la „Fair Posting” au înaintat o sesizare la inspectoratul muncii din Sofia, care a verificat cazul şi a confirmat neplata drepturilor salariale. Firma a fost amendată. Pe aceeaşi cale au început acum şi alţi muncitori să-şi revendice în justiţie drepturile salariale. Televiziunea bulgară a transmis un reportaj despre acest caz.

Răspunderea revine atât firmei din Bulgaria, cât şi beneficiarului din Germania, lucru prevăzut clar de art. 14 din Legea privind detaşarea personalului şi art. 13 din Legea salariului minim pe economie. Din acest motiv, Velichka Mikova şi Neli Botevska au apelat la partenerii din reţea, luând legătura în Germania cu centrul de consiliere „Faire Mobilität“ de la Confederaţia Sindicatelor Germane (DGB). Ivan Ivanow îi va ajuta acum de la Frankfurt (Main) pe colegii bulgari. Ivanow va lua legătura cu firma germană şi va revendica de la aceasta plata drepturilor salariale ale muncitorilor constructori.

Mannheim – Zagreb – Ljubljana

Mannheim, vara anului 2017. Doi muncitori croaţi se adresează centrului de consiliere „Faire Mobilität” al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB). Povestea lor: Cei doi au lucrat câteva luni într-o fabrică de prelucrări mecanice din localitatea Herten, dar angajatorul nu le-a plătit decât o parte din salariu.

Consiliera DGB Dragana Bubulj i-a întrebat dacă au contract de muncă şi unde au lucrat. Cei doi croaţi lucraseră pentru antreprenorul general R&R Beth din Turingia, fiind angajaţi ai firmei Franos Mont doo din Varaždin, Croaţia. În contractul de muncă al celor doi salariaţi, încheiat cu firma croată în limba germană, era stabilit un program săptămânal de lucru de 40 de ore şi un salariu brut de 800 euro. În afară de aceasta, era prevăzută şi posibilitatea de detaşare a angajaţilor. În acest caz, în contract era prevăzut că salariile vor fi adaptate la legislaţia ţării în care urmau să fie detaşaţi. Celor doi croaţi li s-a spus că, pentru Germania, aceasta înseamnă 8 euro/oră.

Muncitorilor nu li s-a comunicat nici că salariul minim pe economie în Germania este de 8,84 euro/oră şi nici că în sectorul prelucrărilor metalelor se practică salarii brute şi mai mari, în baza contractelor colective de muncă valabile în acel sector. Cei doi muncitori nu aveau nici formularul A1 pentru a dovedi că au asigurările sociale prevăzute în perioada de detaşare. Nu erau deloc siguri dacă firma le-a eliberat astfel de acte.

Dragana Bubulj şi colega ei Sunčica Brnardić de la confederaţia sindicală croată din Zagreb au intrat atunci în acţiune: În baza timpului de lucru documentat şi a notiţelor făcute de cei doi muncitori, consilierele au formulat în scris somaţiile de plată, în limba croată şi germană, fără însă să ajungă iniţial la vreun rezultat.

În cele din urmă au reuşit să ia legătura cu o persoană de la firma R&R Beth, antreprenorul general din Germania. Persoana respectivă le-a asigurat că firma şi-a plătit datoriile față de subcontractor și, prin urmare, nu mai poate fi trasă la răspundere, motiv pentru care refuză să-i mai plătească încă o dată pe muncitori. Cele două consiliere au mai aflat că subcontractorul respectiv era o firmă numită Kadra, din Slovenia. În momentul respectiv au luat legătura cu colegul Marko Tanasic din Ljubljana, care şi-a dat imediat seama despre cine e vorba. Din păcate firma respectivă intrase între timp în faliment, dispărând de pe piaţă. Antreprenorul general din Germania a mai adăugat că încetase deja relaţiile de afaceri cu acest subcontractor, din cauza unor neregularităţi. În conformitate cu legea germană privind detaşarea personalului, antreprenorul general răspunde în acest caz. În cazul în care antreprenorul general nu-şi îndeplineşte obligaţiile legale, salariaţii păgubiţi trebuie să-şi revendice drepturile în faţa instanţei. Datorită riscurilor legate de un astfel de proces, multe persoane renunţă la drepturile respective - lucru care s-a întâmplat şi în cazul celor doi muncitori.


Nach oben

Contact

DGB Bildungswerk Bund
Michaela Dälken
Hans-Böckler-Straße 39, 40476 Düsseldorf
E-mail michaela.daelken@dgb-bildungswerk.de
Telefon +49 211 4301-198


DGB-Projekt Faire Mobilität
Dominique John
Kapweg 4, 13405 Berlin
E-mail mobilitaet@dgb.de
Telefon +49 30 21240540

FINANŢARE

Logo EU

EU

Prezenta informare a fost susţinută financiar de Programul european pentru ocuparea fortei de munca si inovare sociala (EaSI). Textul nu coincide obligatoriu cu punctul de vedere oficial al Comisiei Europene.